Statutul Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR)   

.

Preambul

.

În baza drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a garanţiilor internaţionale general recunoscute pentru protecţia minorităţilor naţionale şi a Constituţiei României, precum şi a legislației în vigoare din ţara noastră, şi a Statutului său, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR):

(a) promovează interesele specifice ale membrilor săi, care rezultă din apartenenţa lor la minoritatea germană din România, îi protejează şi îi stimulează prin toate măsurile politice, sociale, culturale, economice şi altele, care servesc acestei minorităţi la păstrarea şi dezvoltarea identităţii ei etno-culturale, la promovarea limbii materne; (b) reprezintă minoritatea germană din România în raport cu instituțiile statului și alte organizații (asociaţii, partide, fundaţii etc.) din ţară şi din străinătate, precum şi cu organizaţiile internaţionale şi face cunoscute realizările istorice şi culturale ale acestei minorităţi; (c) contribuie împreună cu alte forţe politice la înfăptuirea şi menţinerea unui stat de drept democratic în România; (d) participă la viaţa politică din România pe bază de programe proprii și ia parte, în concordanţă cu legislaţia electorală, la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale și europene; (e) contribuie la buna administrare a unităţilor administrativ-teritoriale prin reprezentanţii săi aleşi.

.
Dispoziții generale
Art. 1 – Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) este o asociaţie a minorităţii germane din România, organizată pe bază etnică, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial.
Art. 2 – (1) FDGR este înregistrat ca persoană juridică, cu statut, sediu şi cont bancar propriu. (2) Sediul central al FDGR este în municipiul Sibiu, str. General Gheorghe Magheru nr. 1-3. (3) Adresa sediului central poate fi schimbată numai prin hotărârea Adunării reprezentanților a FDGR.
Art. 3 – FDGR este o asociaţie de utilitate publică conform H.G. nr. 599 din 4 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 433/10.06.2008
Art. 4 – Limba de comunicare în cadrul FDGR este limba germană.
Art. 5 – Durata de funcţionare a FDGR este nedeterminată.
Art. 6 – FDGR este succesorul de drept al tuturor instituţiilor şi organizaţiilor ale minorităţii germane, care au fost desfiinţate prin constrângere.

.

Calitatea de membru
Art. 7 – (1) Poate fi membru al FDGR orice persoană care-și declară apartenența la minoritatea germană din România, dovedeşte această apartenenţă prin cunoaşterea limbii materne germane, recunoaşte Statutul FDGR și actionează în conformitate cu acesta. Dacă condiția cunoaşterii limbii germane nu este îndeplinită, organizaţia FDGR ierarhic superioară poate să aprobe totuşi, de la caz la caz, în baza documentelor personale prezentate, primirea persoanelor în cauză în FDGR. (2) Cetăţenii români de alte naţionalităţi şi cetăţenii străini pot deveni membri simpatizanţi ai FDGR. (3) Persoanele care au merite deosebite în reprezentarea intereselor minorităţii germane din România pot fi alese de organizaţiile FDGR ca membri de onoare. Recunoaşterea ca membru de onoare necesită confirmarea organizaţiei imediat superioare, iar în cazul organizaţiei FDGR la nivel naţional votul adunării reprezentanţilor.
Art. 8 – (1) Vârsta minimă pentru a deveni membru al FDGR este 18 ani. (2) Persoanele, care nu au împlinit această vârstă şi doresc să devină membri, se pot înscrie în organizaţia de tineret a FDGR.
Art. 9 – (1) Calitatea de membru se obţine prin semnarea unei adeziuni care va fi aprobată vizată de consiliul de conducere al organizaţiei locale. (2) Aderarea unui membru simpatizant necesită aprobarea din partea consiliului de conducere al organizaţiei locale la care se solicită aderarea. (3) Fiecare membru primeşte o legitimaţie de membru semnată de către preşedintele organizaţiei de care aparţine.
Art. 10 – (1) Calitatea de membru se pierde în următoarele cazuri: – retragere – neplata cotizației pe o durată mai mare de 12 luni – excludere – deces (2) În toate cazurile, cotizaţia de membru plătită în avans nu va fi restituită.
Art. 11 – (1) Membrii FDGR au dreptul de a alege şi de a fi aleşi la toate nivelele organizaţiei, să facă propuneri privitoare la program, la statut şi la întreaga activitate a FDGR, să-şi exprime părerea cu privire la activitatea consiliilor de conducere, să participe la toate manifestaţiile organizaţiilor FDGR, să sprijine activitatea acestora şi să beneficieze de programele și proiectele oferite de acestea. (2) Membrii simpatizanți şi membrii de onoare se bucură de toate drepturile prezentate în paragraful anterior, cu excepţia dreptului de a alege și a fi ales.
Art. 12 – Membrii FDGR au obligaţia să-şi achite cotizaţia de membru (cât timp prin hotărâre nu au fost scutiţi de plata cotizaţiei), să respecte şi să aplice hotărârile adoptate şi să susţină obiectivele promovate de FDGR în afara organizaţiei.
Art. 13 – (1) Membrii FDGR au libertatea de a se înscrie în partide politice, sindicate, asociaţii profesionale şi alte organizaţii, pot îndeplini funcţii în cadrul administraţiei publice. (2) Membrii FDGR, care sunt şi membri a unui partid politic sau ai unei organizaţii asimilate unui partid politic, nu pot face parte în acelaşi timp din adunarea reprezentanţilor sau din consiliul director al unei organizaţii FDGR, nu pot fi membri în comisia de disciplină, angajaţi în funcţii de conducere din cadrul aparatului executiv al unei organizaţii FDGR şi nu pot reprezenta FDGR într-o funcţie politică, cu excepţia cazului, în care au obţinut pentru aceasta aprobarea consiliului director al organizaţiei FDGR la nivel naţional.

.
Organizaţii locale, zonale și județene
Art. 14 – În concordanță deplină cu statutul FDGR organizaţiile locale, zonale şi judeţene pot să-şi aprobe un statut sau un regulament propriu în funcţie de problemele, cerinţele şi posibilităţile lor specifice. Statutul sau regulamentul propriu conţine, printre altele, modul de votare, modul de convocare şi periodicitatea adunărilor membrilor, respectiv a reprezentanţilor, precum şi ale şedinţelor consiliului director. Ele reglementează şi alte probleme de procedură şi organizare (numărul membrilor consiliului de conducere, competenţele în cadrul acestuia etc.).
Art. 15 (1) Organizaţiile locale FDGR se constituie la nivel de localitate – sat, comună, oraş, municipiu. O organizaţie locală poate avea şi membri din localităţi învecinate, dacă în acestea nu au fost constituite organizaţii locale FDGR. (2) O organizaţie zonală FDGR se constituie, în general, la nivelul unei zone ce cuprinde o parte din localităţile unui judeţ. În cazuri excepţionale, o organizaţie zonală poate cuprinde şi localităţi din judeţe învecinate, criteriul fiind apropierea şi existenţa legăturilor rutiere între localităţile respective şi localitatea de reşedinţă a organizaţiei zonale. Organizaţiile zonale sunt ierarhic superioare organizaţiilor locale din zona respectivă. (3) Organizaţiile judeţene FDGR sunt constituite la nivelul judeţelor. Ele sunt ierarhic superioare organizaţiilor locale din judeţul respectiv şi organizaţiilor zonale care au sediul în acel judeţ.
Art. 16 – Organizaţiile locale, zonale şi judeţene îşi elaborează, cu respectarea Statutului FDGR, propriile programe de activitate. Prin acestea susţin cetățenii aparținând minorității germane în rezolvarea problemelor ei specifice privind învăţământul în limba maternă, activitatea culturală, păstrarea patrimoniului cultural, situaţia socială, activitatea economică şi altele. Programele conţin, în general, şi strategii politice şi opţiuni cu privire la administraţia locală, cetățenii aparținând minorității germane dorind să-şi aducă astfel aportul la buna gospodărire a zonei în care trăiesc.
Art. 17 – În judeţele în care nu este constituită o organizaţie FDGR judeţeană, însă există o organizaţie zonală cu sediul în reşedinţa de judeţ, aceasta va avea, cu acordul celorlalte filiale FDGR din judeţul respectiv, în relaţiile cu autorităţile publice, competenţele unei organizaţii judeţene.
Art. 18 – (1) Programele de acţiune ale organizaţiilor FDGR locale, zonale şi judeţene vor fi stabilite astfel:
(a) în cazul organizaţiilor locale de către adunarea generală; (b) în cazul organizaţiilor zonale şi judeţene de adunarea reprezentanţilor sau de adunarea generală, în funcţie de statutul organizaţiilor respective. (2) Adunarea generală, respectiv cea a reprezentanţilor îşi alege consiliul director şi după caz delegaţii în organizaţia regională şi în cea la nivel naţional, analizează rapoartele de activitate şi dările de seamă ale consiliului director, stabileşte cuantumul cotizaţiei pentru membrii şi membrii simpatizanţi şi aprobă gestiunea economico-financiară a organizaţiei.
Art. 19 – (1) Hotărârile adunării generale respectiv ale adunării reprezentanţilor se iau cu majoritatea voturilor celor prezenţi. (2) În cazul hotărârilor privind patrimoniul organizaţiei sau autodizolvarea acesteia, este necesară o majoritate de două treimi a membrilor prezenți.
(3) Dizolvarea organizaţiei locale, zonale sau judeţene are loc dacă aceasta nu a avut activitate timp de mai mult de un an sau dacă numărul membrilor este sub zece. (4) Dizolvarea se hotărăște de către adunarea reprezentanților a organizației ierarhic superioare. În cazul dizolvării organizaţia ierarhic superioară, preia întregul patrimoniu al organizației dizolvate.
Art. 20 – (1) Consiliul director reprezintă interesele FDGR în general şi pe cele ale organizaţiei care l-a ales, în special, şi răspunde în faţa adunării generale sau a reprezentanţilor, după caz. El adoptă hotărâri în toate problemele care nu sunt atributul adunării generale, respectiv a reprezentanţilor. (2) Consiliul director adoptă hotărâri numai în prezența majorității membrilor săi. (3) Consiliul director poate înfiinţa la solicitarea adunării generale sau a adunării reprezentanţilor comisii de specialitate pentru diverse domenii. Acestea, de regulă, vor fi conduse de un membru al consiliului director, care răspunde în faţa acestuia, după caz a adunării generale, respectiv a reprezentanţilor privitor la lucrările comisiei respective.
Art. 21 – (1) La nivelul organizaţiilor locale, zonale sau judeţene au loc alegeri o dată la 4 (patru) ani. (2) În cazul în care calitatea de membru al consiliului director sau de reprezentant în organizaţia regională sau în organizaţia la nivel național încetează înainte de expirarea mandatului de patru ani, consiliul director al organizaţiei locale, zonale sau judeţene respective poate coopta un nou membru în consiliul de conducere, respectiv numi un nou reprezentant. Aceştia trebuie să fie confirmaţi de către următoarea adunare generală sau, după caz, de adunarea reprezentanţilor a organizaţiei respective. (3) Consiliul director al organizaţiei locale, zonale sau judeţene poate propune candidaţi pentru alegerile locale şi parlamentare şi, cu aprobarea consiliului director al organizaţiei la nivel naţional, poate încheia alianţe electorale pe plan local sau judeţean în cazul alegerilor locale. Candidaţii trebuie să fie confirmaţi de organizaţia FDGR ierarhic superioară. Candidaţii pentru alegerile parlamentare sunt propuși la nivel judeţean. Consiliul director al organizaţiei FDGR la nivel naţional are drept de veto asupra tuturor candidaturilor pentru alegerile parlamentare. Candidații FDGR pentru alegerile parlamentare sunt stabiliți de către adunarea reprezentanților a organizației la nivel național a FDGR. (4) Candidaţii de pe listele FDGR nu pot fi membri ai unor partide politice sau altor organizații ale cetățenilor aparținând unei minorități naționale. (5) Membrii FDGR care candidează pe listele unor partide politice sau altor organizaţii ale cetățenilor aparținând unei minorități naționale la alegerile locale au nevoie de consimţământul prealabil al organizaţiei FDGR judeţene sau, dacă o asemenea organizaţie nu există în judeţul respectiv, a celei regionale. În cazul în care consimţământul nu a fost dat şi persoanele respective nu renunţă la candidatură, ele pierd în cadrul FDGR dreptul de a alege şi a fi ales pe durata mandatului lor sau pot fi excluse din organizaţie.
Art. 22 – (1) Activitatea organizaţiei locale, zonale sau judeţene este finanţată din cotizaţiile membrilor săi, din donaţii, din alocații de la bugetul de stat şi din alte venituri conform legislaţiei în vigoare. (2) Consiliul director întocmeşte în fiecare an un proiect de buget pentru anul următor, precum şi un raport cu privire la execuția bugetară şi administrarea patrimoniului pentru anul care a trecut. Ambele documente sunt prezentate adunării generale, respectiv a reprezentanţilor, şi se supun aprobării acesteia. (3) Cenzorul, comisia de cenzori şi, după caz, auditorul aleşi de adunarea membrilor, respectiv a reprezentanţilor, verifică corectitudinea contabilităţii şi prezintă adunării rezultatul verificării. Cenzorul, membrii comisiei de cenzori sau auditorul nu fac parte din consiliul director.
Art. 23 – Organizaţiile locale şi zonale transferă o parte a cotizaţiei membrilor lor către organizaţia regională de care aparţin, şi altă parte către organizaţia FDGR la nivel naţional. Aceste părți din cotizația transferată se stabilesc anual de către organizaţia regională FDGR,respectiv cea la nivel naţional.

.
Organizaţiile regionale ale FDGR
Art. 24 – (1) O organizaţie regională a FDGR este constituită la nivelul unei regiuni istorice a României şi cuprinde toate organizaţiile FDGR locale, zonale şi judeţene din regiunea respectivă. (2) Organizaţiile regionale ale FDGR sunt:
a) Forumul Democrat al Germanilor din Banat (judeţele Arad, Caraș-Severin, Mehedinți, Timiș) b) Forumul Democrat al Germanilor din Bucovina (judeţul Suceava) c) Forumul Democrat al Germanilor din Regiunea Extracarpatică (judeţele Bacău, București, Constanța, Dolj, Dâmbovița, Galați, Iași, Neamț, Tulcea, Vâlcea) d) Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania (judeţele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Hunedoara, Mureș, Sibiu) e) Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania de Nord (judeţele Bihor, Maramureș, Satu Mare, Sălaj)
Art. 25 – Organizaţiile regionale FDGR acordă sprijin organizatoric, iar în funcţie de situaţie şi posibilităţi şi sprijin financiar, organizaţiilor membre pentru desfăşurarea activităţilor lor şi le reprezintă interesele în cadrul organizaţiei FDGR la nivel naţional.
Art. 26 – (1) Organizaţiile regionale ale FDGR detaliază și adaptează prevederile Statutului-cadru FDGR prin statute sau regulamente proprii. Sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile privind statutele respectiv regulamentele organizaţiilor locale, zonale şi judeţene din Art. 16 al prezentului Statut-cadru. (2) Regulamentele/statutele organizaţiilor regionale vor fi aprobate de organizaţia FDGR la nivel naţional.
Art. 27 – Fiecare organizaţie regională va fi condusă de adunarea reprezentanţilor, formată din delegaţi ai organizaţiilor membre. Norma de reprezentare este reglementată prin regulamentul/statutul respectivei organizaţii regionale.
Art. 28 – În adunările reprezentanţilor ale organizaţiilor regionale, hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor celor prezenți, dacă în statutul acestora nu este specificat altfel. Hotărârile adoptate sunt obligatorii pentru organizaţiile membre ale organizaţiei regionale.
Art. 29 – (1) Adunarea reprezentanţilor a fiecărei organizaţii regionale îşi alege un consiliu de conducere, un preşedinte si unul sau mai mulţi vicepreşedinţi, în conformitate cu statutul/regulamentul propriu. Durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedinţilor este de patru ani. (2) Adunarea reprezentanţilor unei organizaţii regionale este statutară dacă este prezentă majoritatea membrilor acesteia. (3) Hotărârile adoptate se aduc la cunoştinţă în forma scrisă organizaţiei FDGR la nivel naţional, cât şi organizaţiilor membre ale organizaţiei regionale respective.
Art. 30 – Adunarea reprezentanţilor poate înfiinţa comisii de specialitate din care fac parte persoane competente, eventual şi persoane care nu sunt membri FDGR. Fiecare comisie de specialitate va fi condusă de un membru al adunării reprezentanţilor care va comunica propunerile comisiei adunării reprezentanţilor şi va răspunde în faţa acesteia de activitatea comisiei. Art. 31 – Organizaţiile regionale au o gestiune proprie. Bugetul lor se constituie din alocații bugetare, donaţii şi alte venituri posibile potrivit legii, precum şi dintr-o parte a cotizaţiei membrilor din organizaţiile locale, zonale şi judeţene care aparţin organizaţiei regionale respective. Cuantumul acestei părţi va fi actualizat anual prin hotărârea adunării reprezentanţilor a organizaţiei regionale.
Art. 32 – În cazul autodizolvării unei organizații regionale, patrimoniul existent trece în proprietatea organizației FDGR la nivel național.

.
Organizația de tineret a FDGR
Art. 33 – Organizația de tineret a FDGR este Federația Tineretului German din România (FTGR).
Art. 34 – Scopul și obiectivele Federației Tineretului German din România sunt identice cu cele ale FDGR.
Art. 35 – Limba de comunicare în cadrul FTGR este limba germană.
Art. 36 – Federația Tineretului German din România funcționează cu statut și regulament de ordine interioară proprii, aprobate de către Adunarea reprezentanților a FTGR și a FDGR.
Art. 37 – Federația Tineretului German din România are gestiune proprie conform legilor în vigoare.
Art. 38 – Președintele FTGR este membru cu drept de vot în Consiliul-director și Adunarea reprezentanţilor a FDGR.
Organizaţia FDGR la nivel naţional
Art. 39 – (1) Organizaţia FDGR la nivel naţional este constituită din toate organizaţiile FDGR din România. Ea este condusă de adunarea reprezentanţilor, care se compune din:
(a) preşedintele FDGR, preşedinţii organizaţiilor regionale ale FDGR şi, după caz, preşedintele de onoare; (b) parlamentarii FDGR; (c) delegaţii organizaţiilor FDGR locale sau zonale. (2) Numărul delegaţilor din partea unei organizaţii se stabileşte astfel: la fiecare 300 de membri cotizanţi şi cu drept de vot revine un delegat. Alegerea delegaţilor are loc conform Art. 21. Durata mandatului de delegat este de patru ani. Concomitent pot fi aleşi şi supleanţi cu aceeaşi durată a mandatului, numărul supleanților este egal cu cel al delegaților. Modalitatea alegerii este reglementată prin statutele/regulamentele organizaţiilor regionale.
Art. 40 – La ședinţele adunării reprezentanţilor la nivel naţional a FDGR poate participa orice membru FDGR, precum şi persoane invitate. Drept la cuvânt în cadrul adunării reprezentanţilor au membrii acesteia.
Art. 41 – (1) Adunarea reprezentanţilor a FDGR se întruneşte ori de câte ori este necesar, dar cel puţin de două ori pe an. (2) Convocarea se face de către preşedinte sau, în cazul absenţei acestuia, de către oricare dintre vicepreşedinţi, după o consultare cu preşedintele sau cu ceilalţi vicepreşedinţi. Adunarea are loc şi la solicitarea scrisă a cel puţin o treime din membrii adunării reprezentanţilor a FDGR; în acest caz ea trebuie convocată cel târziu la două săptămâni după solicitare. (3) Convocarea (ziua, ora, locul manifestării, ordinea de zi) se va face în scris (scrisoare, fax, email) cu cel puţin trei săptămâni înaintea datei fixate. (4) Convocarea se face publică în presa de limba germană din România. (5) Membrii adunării reprezentanţilor au obligaţia de a confirma primirea invitației.
Art. 42 – Adunarea reprezentanţilor a FDGR are următoarele atribuții:
(a) elaborează, dezbate şi, luând în considerare propunerile venite din partea organizaţiilor locale, zonale, judeţene şi regionale, modifică, completează şi adoptă Statutul-cadru al FDGR; (b) elaborează, prin consultarea organizaţiilor membre, principiile politice şi strategia politică a FDGR; (c) adoptă hotărâri obligatorii pentru toate organizaţiile membre; (d) alege preşedintele FDGR şi, după caz, preşedintele de onoare; (e) ia act de rapoartele de activitate şi dările de seamă ale consiliului director al organizaţiei FDGR la nivel naţional şi, după caz, le aprobă; (f) stabileşte liniile directoare pentru desemnarea candidaturilor şi participarea FDGR la alegeri; (g) stabilește candidații FDGR pentru alegerile parlamentare, europene și prezidențiale; (h) aprobă bugetul şi cuantumul minim al cotizaţiilor de membru încasate de organizaţiile locale, zonale şi judeţene; (i) alege comisia de cenzori, respectiv auditorul extern, conform legislației în vigoare; (j) hotărăşte eventuala participarea FDGR la capitalul social al unor societăţi comerciale; (k) adoptă hotărâri în toate problemele care nu intră în sfera de competenţă a organizaţiilor regionale sau care necesită o coordonare la nivel național; (l) hotărăşte revocarea președintelui FDGR, a membrilor consiliului director al FDGR şi a membrilor adunării reprezentanţilor FDGR; (m) retrage sprijinului politic parlamentarilor FDGR; (n) ia act, după caz, de autodizolvarea unor organizaţii FDGR; poate hotărî dizolvarea FDGR în totalitatea sa;
Art. 43 – Toate hotărârile privind persoane se iau prin vot secret.
Art. 44 – (1) Adunarea reprezentanţilor a FDGR poate adopta hotărâri dacă a fost convocată în mod statutar şi dacă sunt reprezentate cel puţin patru din cele cinci organizaţii regionale. (2) Hotărârile adunării reprezentanţilor a FDGR se iau cu majoritatea voturilor a celor prezenţi. Ele nu sunt valabile, dacă cel puţin una din organizaţiile regionale votează in corpore împotrivă. Astfel, fiecare organizaţie regională are drept de veto. (3) Următoarele hotărâri se adoptă cu majoritate de două treimi a reprezentanţilor prezenţi: – hotărâri privind patrimoniul organizaţiei; – hotărâri privind bugetul organizației;
– hotărâri care privesc statutul FDGR; – hotărâri privitoare la dizolvarea unor organizaţii locale, zonale, judeţene sau regionale; – hotărârea de autodizolvare a FDGR.
Art. 45 – (1) Adunarea reprezentanţilor a FDGR poate înfiinţa comisii de specialitate. (2) Comisii de specialitate ale FDGR pot fi: a) Comisia pentru probleme de statut b) Comisia pentru învăţământ c) Comisia economică d) Comisia mass-media e) Comisia de disciplină f) Alte comisii. (3) Comisiile de specialitate sunt compuse, de regulă, din reprezentanţi ai comisiilor de specialitate corespunzătoare ale organizaţiilor locale şi regionale; ele sunt conduse de membri ai adunării reprezentanţilor a FDGR care vor comunica propunerile comisiilor consiliului director al FDGR şi vor prezenta acestuia şi adunării reprezentanţilor activitatea comisiilor. Comisiile de specialitate elaborează, pentru domeniul lor de activitate, propuneri privind activitatea FDGR în domeniul respectiv. (4) Din comisii pot face parte şi persoane care nu sunt membri FDGR. (5) Comisiile se organizează în baza unui regulament propriu, aprobat de adunarea reprezentanţilor a FDGR.
Art. 46 – Comisia pentru probleme de statut elaborează statutul FDGR şi îl adaptează la cerinţele legale ori de câte ori este nevoie.
Art. 47 – Comisia pentru învăţământ are ca scop susţinerea învăţământul în limba germană maternă.
Art. 48 – Comisia economică se ocupă de programele de ajutor economic.
Art. 49 – Comisia mass-media se ocupă de problematica presei în limba germană.
Art. 50 – Comisia de disciplină tratează problemele disciplinare în cadrul FDGR. Art. 51 – În cazul unor reclamaţii scrise împotriva unei organizaţii FDGR locale, zonale sau judeţene sau împotriva unui membru cu funcţie de conducere din cadrul unei asemenea organizaţii, prima instanţă de soluţionare este organizaţia ierarhic superioară. În cazul în care problema nu poate fi rezolvată în cadrul organizaţiei regionale, aceasta va înştiinţa preşedintele FDGR care convoacă comisia de disciplină a FDGR.

.
Consiliul director
Art. 52 – (1) Consiliul director al FDGR este compus din: – preşedintele FDGR, – preşedintele de onoare, după caz – preşedinţii organizaţiilor regionale, – preşedinţii consiliilor judeţene care au fost aleşi pe listele FDGR, – parlamentarii FDGR, – preşedinţii comisiilor de specialitate ale FDGR,
– câte trei delegaţi ai organizaţiilor regionale Banat şi Transilvania, doi delegaţi ai organizaţiei regionale Transilvania de Nord şi câte un delegat al organizaţiilor regionale Regiunea Extracarpatică şi Bucovina, – președintele organizaţiei de tineret FDGR. (2) Adunarea reprezentanţilor a FDGR va confirma prin vot consiliul director al FDGR o dată la 4 (patru) ani sau ori de câte ori a intervenit o schimbare în componenţa acestuia. (3) Membrii FDGR care ocupă funcții de demnitate publică la nivel guvernamental pot fi invitaţi la şedinţele consiliului director şi sunt consideraţi drept membri ai acestuia cu vot consultativ. (4) Directorul executiv participă la şedinţele consiliului director fără drept de vot.
Art. 53 – Consiliul director coordonează activitatea curentă a FDGR. El răspunde în faţa adunării reprezentanţilor a FDGR şi o informează periodic despre activitatea sa.
Art. 54 – Consiliul director se întruneşte ori de câte ori este nevoie, dar cel puţin de două ori pe an.
Art. 55 – Consiliul director poate adopta hotărâri dacă sunt reprezentate cel puţin 4 (patru) organizaţii regionale.
Art. 56 – Hotărârile consiliului director sunt adoptate cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
Art. 57 – Exprimarea votului în cadrul consiliul director poate avea loc şi prin corespondenţă, inclusiv prin e-mail sau alt mijloc electronic cu respectarea prevederilor Art. 55 și Art. 56.
Art. 58 – Consiliul director dezbate proiectul de buget şi execuţia bugetară şi le prezintă spre aprobare adunării reprezentanţilor.
Art. 59 – Consiliul director adoptă hotărâri referitoare la toate activităţile FDGR care nu necesită aprobarea adunării reprezentanţilor.
Art. 60 – Consiliul director propune adunării reprezentanţilor candidații la alegerile parlamentare europene și prezidențiale.
Art. 61 – Consiliul director numeşte, la propunerea preşedintelui, directorul executiv al FDGR.
Art. 62 – Consiliul director poate numi, la propunerea preşedintelui, un purtător de cuvânt.
Art. 63 – Consiliul director numeşte, la propunerea preşedintelui, redactorul-şef al cotidianului Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien (ADZ), precum şi directorii societăţilor comerciale la care FDGR deţine capitalul social majoritar.
Art. 64 – Consiliul director adoptă hotărâri, la propunerea preşedintelui, privitoare la problemele de personal ale FDGR (angajări, concedieri, probleme disciplinare ale angajaţilor).
Art. 65 – Mandatul membrilor consiliului director este de patru ani. În cazul membrilor care au această calitate în urma alegerii într-o funcţie, mandatul încetează odată ce persoana în cauză nu mai exercită funcţia respectivă.
Art. 66 – (1) Dacă un membru al consiliului director acţionează consecvent şi/sau grav împotriva imaginii FDGR şi a intereselor membrilor săi, poate fi exclus din consiliul director. (2) Excluderea se va face, la propunerea Comisiei de disciplină, de către adunarea reprezentanţilor cu două treimi din voturile celor prezenţi.

.
Președintele
Art. 67 – Preşedintele reprezintă FDGR în relațiile cu instituțiile statului, cât şi cu guvernele, partidele şi organizaţiile din ţară şi din străinătate.
Art. 68 – Preşedintele exprimă public poziţia FDGR referitoare la orice problemă.
Art. 69 – Preşedintele este ales de către adunarea reprezentanţilor o dată la patru ani, prin vot secret.
Art. 70 – Preşedintele poate fi reales. Numărul mandatelor nu este limitat.
Art. 71 – Preşedintele are drept de semnătură conform prevederilor statutare şi legale.
Art. 72 – Preşedintele convoacă şedinţa consiliului director şi adunarea reprezentanţilor a FDGR.
Art. 73 – Preşedintele convoacă comisia de disciplină.
Art. 74 – Preşedintele conduce şedinţa consiliului director şi adunarea reprezentanţilor.
Art. 75 – Preşedintele răspunde de activitatea sa în faţa adunării reprezentanţilor.

.
Președintele de onoare
Art. 76 – Ca preşedinte de onoare poate fi ales un membru de prestigiu al comunităţii germane din România care a avut o activitate îndelungată în folosul acestei comunități.
Art. 77 – Președintele de onoare este ales pe viaţă.
Art. 78 – Preşedintele de onoare este membru al consiliului director și al adunării reprezentanţilor a FDGR.
Art. 79 – Funcţia de preşedinte de onoare poate înceta în următoarele situaţii: – demisie – retragerea funcţiei în caz de abatere disciplinară de către adunarea reprezentanților – deces
Art. 80 – Preşedintele de onoare poate să reprezinte organizaţia la solicitarea preşedintelui FDGR.
.
Vicepreședinții
Art. 81 – Preşedinţii celor cinci organizaţii regionale sunt totodată şi vicepreşedinţii FDGR.
Art. 82 – Numărul mandatelor nu este limitat.
Art. 83 – Un vicepreşedinte ţine locul preşedintelui, atunci când acesta sau adunarea reprezentanţilor îl deleagă.
Art. 84 – În absenţa președintelui ori în cazul imposibilităţii exercitării mandatului de către acesta, sarcina convocării şedinţei consiliului director sau a adunării reprezentanţilor revine vicepreşedintelui delegat să țină locul preşedintelui.
Art. 85 – Vicepreşedinţii răspund de activitatea lor în faţa adunării reprezentanţilor a FDGR.
Art. 86 – Vicepreședinții sunt membri ai consiliului director și ai adunării reprezentanților.

.
Parlamentarii FDGR
Art. 87 – Parlamentarii FDGR reprezintă minoritatea germană în Parlamentul României.
Art. 88 – Parlamentarii FDGR îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu principiile politice ale FDGR.
Art. 89 – Parlamentarii FDGR prezintă periodic rapoarte consiliului director şi adunării reprezentanţilor a FDGR.
Art. 90 – Parlamentarii FDGR au obligația de a vizita periodic toate zonele cu populaţie germană, pentru a avea contact cu organizaţiile locale, zonale şi regionale.
Art. 91 – Parlamentarii FDGR pot să reprezinte preşedintele FDGR la solicitarea expresă a acestuia.
Art. 92 – Parlamentarii FDGR sunt membri ai consiliului director si ai adunării reprezentanților a organizației FDGR.

.
Directorul executiv
Art. 93 – Directorul executiv coordonează activitatea curentă a aparatului executiv din cadrul organizaţiei FDGR la nivel naţional, în conformitate cu prevederile legale şi cu dispoziţiile preşedintelui.
Art. 94 – Directorul executiv conduce aparatul executiv al FDGR.
Art. 95 – Directorul executiv ţine legătura cu directorii executivi ai organizaţiilor regionale FDGR, pe care îi îndrumă în activitatea lor.
Art. 96 – Directorul executiv ține legătura cu organizațiile din țară și străinătate în care FDGR este membru ori cu care FDGR colaborează pe probleme executive.
Art. 97 – Directorul executiv întocmeşte proiectul de buget şi execuţia bugetară și le prezintă preşedintelui care le înaintează consiliului director spre dezbatere şi adunării reprezentanţilor spre aprobare.
Art. 98 – Directorul executiv semnează împreună cu contabilul pentru gestiunea FDGR.
Art. 99 – Directorul executiv are drept de semnătură conform dispoziţiilor legale.
Art. 100 – Directorul executiv participă la ședințele consiliului director și ale adunării reprezentanților fără drept de vot.
Art. 101 – Directorului executiv poate avea şi alte atribuţii, prevăzute în fişa postului.

.
Probleme de disciplină
Art. 102 – Toate problemele de disciplină din cadrul FDGR vor fi tratate de către comisia de disciplină.
Art. 103 – Comisia de disciplină este alcătuită din cinci membri. Consultantul juridic al FDGR participă cu vot consultativ la şedinţele comisiei.
Art. 104 – Comisia de disciplină este aleasă din rândul membrilor FDGR, prin vot secret, de către adunarea reprezentanţilor pe o perioadă de patru ani. Numărul mandatelor nu este limitat.
Art. 105 – Comisia de disciplină alege din rândul membrilor ei un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
Art. 106 – Membrii consiliului director al FDGR nu pot fi în acelaşi timp membri în comisia de disciplină.
Art. 107 – Comisia de disciplină se întruneşte la solicitarea preşedintelui FDGR sau în baza hotărârii consiliului director sau a adunării reprezentanţilor.
Art. 108 – Rapoartele comisiei de disciplină se înaintează adunării reprezentanţilor în termen de 30 de zile de la sesizare.
Art. 109 – Comisia de disciplină analizează şi prezintă o propunere referitoare la cazurile care se referă la organizații locale, zonale, judeţene și regionale respectiv la membri consiliului director şi ai adunării repezentanţilor.
Art. 110 – Comisia de disciplină poate propune următoarele sancţiuni: a) avertisment scris; b) suspendarea calităţii de membru pentru cel mult un an; c) suspendarea funcţiei de conducere în structurile FDGR pentru cel mult un an; d) suspendarea alocaţiilor bugetare pentru organizaţiile locale, zonale, judeţene şi regionale care au acționat ilegal sau împotriva statutului sau hotărârilor FDGR. e) pierderea funcţiei de conducere în structurile FDGR; f) excluderea unui membru din organizaţie; g) desfiinţarea unei organizaţii membre.
Art. 111 – Desfiinţarea unei organizaţii membre a FDGR poate fi hotărâtă în cazul săvârşirii următoarelor abateri: a) încălcarea obligaţiilor statutare; b) nerespectarea hotărârilor FDGR; c) prejudicierea gravă a imaginii FDGR
Art. 112 – Pierderea calității de membru în consiliul director respectiv adunarea reprezentanţilor poate fi hotărâtă în următoarele situaţii: a) încălcarea obligaţiilor statutare; b) nerespectarea hotărârilor FDGR; c) prejudicierea gravă a imaginii FDGR; d) persoana a fost cadru sau colaborator al Securităţii, fapt recunoscut de cel în cauză sau constatat prin sentinţă definitivă şi irevocabilă.
Art. 113 – Deciziile comisiei de disciplină sunt validate prin hotărăre de către consiliul director al FDGR. Hoatărărea Consiliului director se aduce la cunoştinţă în scris celui în cauză.
Gestiunea FDGR, relații de subordonare
Art. 114 – Cheltuielile FDGR vor fi suportate din:
(a) cotizaţii ale membrilor; (b) venituri provenite din activităţi proprii; (c) donaţii, legate şi alte liberalităţi; (d) fonduri publice, alocate FDGR, cu respectarea dispoziţiilor legale; (e) dividende ale unor societăţi comerciale.
Art. 115 – Organizaţia FDGR la nivel naţional dispune de gestiune proprie.
Art. 116 – FDGR poate desfăşura activităţi economice în condiţiile legii.
Art. 117 – Anual, consiliul director prezintă adunării reprezentanţilor un raport despre gestiunea financiară şi situaţia patrimoniului FDGR.
Art. 118 – Organizaţiile regionale FDGR sunt subordonate organizaţiei FDGR la nivel naţional în gestiunea fondurilor primite prin intermediul acesteia.
Art. 119 – (1) Organizaţiile regionale ale FDGR sunt cofinanţate din fonduri primite de la bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor din teritoriu, conform destinațiilor prevăzute în Protocolul încheiat anual între FDGR și Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului. (2) Răspunderea privind legalitatea, oportunitatea și necesitatea sumelor solicitate de către organizațiile regionale, precum și pentru utilizarea și justificarea acestor sume revine conducerii organizațiilor regionale, prin reprezentanții lor legali.
Art. 120 – Organizațiile locale, zonale, județene și regionale au obligația de a pune la dispoziție organizației la nivel national FDGR orice fel de raportare privind gestiunea și patrimoniul respectiv orice act care ține de funcționarea acestuia.
Art. 121 – Nici o organizaţie locală, zonală, județeană sau regională a FDGR nu poate înstrăina un bun dobândit prin intermediul sau cu ajutorul financiar al organizaţiei FDGR la nivel naţional fără acordul scris al acesteia.

.
Presa si activitate editoriala
Art. 122 – Organizaţiile FDGR pot edita şi/sau finanţa ziare, reviste şi cărţi.
Art. 123 – (1) Organul de presă al FDGR este cotidianul de limba germană „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“. (2) Pentru editarea sa se pot înfiinţa puncte de lucru în localităţile din România. (3) Politica editorială și de personal vor fi stabilite de către Consiliul director al FDGR la propunerea comisiei mass-media.
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 124 – (1) Toate organizaţiile locale, zonale, judeţene şi regionale sunt obligate ca în termen de 60 de zile de la adoptarea Statutului-cadru de către adunarea reprezentanţilor a organizaţiei FDGR la nivel național să adapteze corespunzător propriile regulamente/statute. (2) Organizaţiile FDGR care nu acceptă acest Statut-cadru respectiv acţionează consecvent şi grav împotriva sa, vor pierde calitatea de organizaţii membre ale FDGR, trebuind să renunţe la denumirea “Forumul Democrat al Germanilor din România”. Art. 125 – În cazul autodizolvării organizaţiei FDGR la nivel naţional se va dispune utilizarea eventualelor bunuri rămase conform legislației în vigoare.
.
Notă:
Acest Statut-cadru a fost adoptat de adunarea reprezentanţilor a FDGR în ziua de 7 iulie 2001 cu majoritate de voturi (27 voturi pentru, 10 voturi contra). Prin sentinţa civilă nr. 7563 din 25.10.2001, Judecătoria Sibiu a dispus înregistrarea sa în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Ulterior, adunarea reprezentanţilor a FDGR a hotărât următoarele modificări/completări ale Statutului-cadru: – în 6 aprilie 2002 modificarea art. 41, alin. 1 (admisă de Judecătoria Sibiu prin Încheierea civilă nr. s1858 din 26.03.2003); – în 8 noiembrie 2003 introducerea art. 51, în urma renumerotării art. 6, şi modificarea art. 41, alin. 1, în urma renumerotării art. 42, alin. 1 (admise de Judecătoria Sibiu prin Încheierea civilă nr. 1512 din 05.03.2004). – în 11 iunie 2009 modificarea art. 42, alin. 1 (admisa de Judecătoria Sibiu prin Încheierea civilă nr. 2103 din 23.06.2009). – în 22 octombrie 2009 modificarea art. 1, introducerea art. 1.1 , modificarea art. 25, modificarea art. 37 (f), introducerea art. 37 (f.1), modificarea art. 42, alin. 1, modificarea art. 49 (b), modificarea art. 49 (c), introducerea art. 49 (e), modificarea art. 50, introducerea art. 50.1 şi art. 50.2 (admise de Judecătoria Sibiu prin Încheierea civilă nr. 597/CC/10.02.2010). – în 18 aprilie 2015 prin încheierea civilă nr. 2934 din 10 iunie 2015

.

.

.

IN

Linkuri

 

Text via pagina web a FDGR

Versiunea in lb germană

.

FDGR LOGO